Artiștii pierd prima luptă împotriva IA generativă

Într-un proces colectiv intentat împotriva furnizorilor de servicii de imagini generate de AI (Stability AI, Midjourney și DevianArt), instanța americană a hotărât (în acest moment) că imaginile generate nu pot încălca direct legile drepturilor de autor.

Procesul intentat de artiști a fost defectuos datorită capetelor de acuzare care au îngreunat instanța să ia o decizie cu privire la încălcarea drepturilor de autor.

Pentru început, ce este inteligența artificială (AI) generativă?

AI generativă se referă la modele de inteligență artificială concepute pentru a genera conținut nou sub formă de text, audio, imagini sau videoclipuri. Aplicațiile și cazurile de utilizare sunt foarte largi. AI generativă poate fi folosită pentru a crea o povestire bazată pe stilul unui anumit autor, pentru a genera o imagine realistă a unei persoane care nu există, pentru a compune o simfonie în stilul unui compozitor celebru sau pentru a crea un clip video dintr-o descriere textuală simplă.

Pentru a înțelege mai clar, vom compara succint, tipurile de AI existente:

  • AI tradițională se referă la sistemele AI care pot efectua sarcini specifice urmând reguli sau algoritmi prestabiliți. Acestea sunt, în principal, sisteme bazate pe reguli care nu pot învăța din datele de intrare și nu se pot îmbunătăți autonom în timp. AI generativă, pe de altă parte, poate învăța din date și poate genera instanțe de date noi.
  • Învățarea automată permite unui sistem să învețe din date acumulate în timp, mai degrabă decât din programare explicită. Cu alte cuvinte, machine learning este procesul în care un program de calculator se poate adapta și învăța din noile date în mod independent, rezultatul fiind descoperirea tendințelor și a perspectivelor. AI generativă utilizează tehnici de învățare automată pentru a crea date noi și chiar pentru „îmbunătățirea” tehnicilor și modurilor noi de învățare.
  • AI conversațională permite mașinilor să înțeleagă și să răspundă limbajului uman într-un mod asemănător omului. În timp ce AI generativă și AI conversațională pot părea similare – în special atunci când AI generativă este utilizată pentru a genera text asemănător omului – diferența esențială dintre ele constă în scopul lor. AI conversațională este utilizată pentru a crea sisteme interactive care se pot angaja în dialog asemănător cu cel uman, în timp ce AI generativă are un spectru mai larg, cuprinzând crearea de diferite tipuri de date, nu doar text.
  • Inteligența generală artificială (AGI) se referă la sisteme extrem de autonome – în prezent ipotetice – care pot depăși munca umană în cel mai valoros mod economic. Dacă s-ar realiza, AGI ar fi capabilă să înțeleagă, să învețe, să se adapteze și să implementeze cunoștințele într-o gamă largă de sarcini. În timp ce IA generativă poate fi o componentă a unor astfel de sisteme, nu este echivalentă cu AGI. AI generativă se concentrează pe crearea de noi instanțe de date, în timp ce AGI denotă un nivel mai larg de autonomie și capacitate.

Revenind la subiect, modelele AI rezultate, foloseau ca date de intrare opere de artă existente.

Artiști au contestat faptul că furnizorii de servicii AI au folosit seturi de date de la LIAON pentru a-și antrena modelele AI, iar LIAON a inclus lucrările artiștilor ca parte a setului lor de date, ceea ce a dus la încălcarea drepturilor de autor.

Cu toate acestea, judecătorul nu a fost de acord cu argumentul artiștilor susținând că pur și simplu nu este plauzibil ca fiecare imagine folosită pentru a antrena Stable Diffusion să fie protejată prin drepturi de autor sau că toate imaginile de ieșire ale DeviantArt să se bazeze pe imagini de antrenament protejate prin drepturi de autor și, prin urmare, toate imaginile de ieșire sunt imagini derivate. Judecătorul a mai adăugat faptul că opera derivată a presupusului contravenient trebuie să aibă o oarecare similitudine cu lucrarea originală sau să conțină elementele protejate ale operei originale.

Hotărârea ar putea însemna că un caz de drepturi de autor nu poate fi valabil decât dacă creatorii de artă pot dovedi că orice imagine generată de inteligență artificială este rezultată direct din munca lor.

Deși această primă hotărâre ar putea avea un impact uriaș asupra altor procese care se desfășoară în SUA (cum ar fi cel al programatorilor care au dat în judecată GitHub, deținut de Microsoft, pentru capacitățile de generare a codului GPT4), nu oferă un adăpost permanent pentru companiile de tehnologie atunci când vine vorba de probleme legate de conținutul generat de AI.

Dacă decizia instanței va fi văzută ca un precedent, atunci alte două cazuri — cazul lui Sarah Silverman împotriva Meta și un proces colectiv împotriva OpenAI — care fac de asemenea, referire la protecție prin drepturi de autor, ar putea avea aceleași rezultate care să favorizeze companiile de tehnologie.

Alte companii de tehnologie, inclusiv Google, Adobe și IBM, au despăgubit utilizatorii, înaintea unor posibile procese care puteau decurge din utilizarea ofertelor lor bazate pe inteligență artificială generativă.

Saltul tehnologic, din nou, e greu de acceptat în lumea artei și nu numai, amintiți-vă ce a însemnat, la o scară mai mică, apariția mp3 în decembrie 1991…

Sursa: www.computerworld.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *