Se citește în: 15 min

1. NOȚIUNI TEORETICE

Trading –  Tranzacționarea
Este un element de bază al economiei. Tradingul se referă pur și simplu la cumpărarea și vânzarea de active.

Analiza tehnică
Analiștii cred că mișcările anterioare ale prețurilor pot dicta mișcările viitoare ale prețurilor.
Aceștia nu încearcă să afle valoarea intrinsecă a unui activ așa cum fac analiștii fundamentali. În schimb, ei analizează activitatea istorică de tranzacționare și încearcă să identifice oportunități pe baza acesteia.
Aceasta poate include analiza acțiunii și volumului prețului, modelele grafice, utilizarea indicatorilor tehnici și multe alte instrumente grafice. Scopul acestei analize este de a evalua puterea sau slăbiciunea unei anumite piețe.

Analiza tehnică nu este doar un instrument pentru prezicerea probabilităților mișcărilor viitoare ale prețurilor. Poate fi, de asemenea, un cadru util pentru gestionarea riscurilor.

Însă, având în vedere că evaluarea piețelor de criptomonede este determinată în mare măsură de speculații, oare funcționează analiza tehnică???

Prețul unui activ
Este determinat pur și simplu de echilibrul dintre cerere și ofertă. Cu alte cuvinte, este decis de cumpărători și vânzători. Acolo unde oferta se întâlnește cu cererea, există o piață.

Însă valoarea unui activ financiar este influențată de factori fundamentali, cum ar fi sentimentul pieței, sănătatea industriei sau starea generală a economiei sau factori tehnici, cum ar fi capitalizarea de piață a unei criptomonede sau oferta sa circulantă.

Tendința pieței
Tendința pieței este direcția generală în care se îndreaptă prețul unui activ.
Există două tipuri principale de tendințe de piață: piața bull (bull) și piața bear (bear).
O piață bull constă într-un trend ascendent susținut, în care prețurile cresc continuu.
O piață bear constă într-un trend descendent susținut, în care prețurile scad continuu.
Se mai pot identifica și piețe în consolidare sau laterale unde nu există un trend direcțional clar.

Tendință a pieței, însă, nu înseamnă că prețul merge întotdeauna în direcția tendinței.
O piață bull prelungită va avea în ea și tendințe bear mai mici și invers. Aceasta este pur și simplu natura tendințelor pieței.
Tendințele pieței pe intervale de timp mai mari vor fi întotdeauna mai semnificative decât tendințele pieței pe intervale de timp mai mici.

Prejudecata retrospectivă
Tendința pieței poate fi determinată cu certitudine absolută doar în retrospectivă.
Conceptul de prejudecată retrospectivă, care se referă la tendința oamenilor de a se convinge că au prezis cu exactitate un eveniment înainte ca acesta să se întâmple, ține în viață bursele.
Astfel, prejudecata retrospectivă poate avea un impact semnificativ asupra procesului de identificare a tendințelor pieței și de luare a deciziilor de tranzacționare.

Ciclul de piață
Piața se mișcă în cicluri. Un ciclu este un model sau o tendință care se repetă în timp.
De obicei, ciclurile de piață pe termen lung sunt mai fiabile decât ciclurile de piață pe termen scurt.
Ciclurile pot duce la depășirea performanței anumitor clase de active față de altele.

Instrumentul finaciar
Instrumentele financiare pot fi foarte complexe, dar ideea de bază este că indiferent ce sunt sau ce reprezintă, ele pot fi tranzacționate.
Acestea pot fi clasificate în funcție de tipul lor. Astfel pot fi clasificate ca fiind bazate pe datorii sau bazate pe acțiuni.
Tot astfel, criptomonedele după cea mai simplă clasificare, sunt active digitale, dar potențialul lor constă în construirea unui sistem financiar și economic complet nou, în acest sens, criptomonedele formează o categorie complet nouă de active digitale.
Mai mult, pe măsură ce ecosistemul evoluează, pot fi stabilite multe categorii noi, care altfel nu ar fi posibile. Exemple în acest sens pot fi deja văzute în spațiul Finanțelor Descentralizate (DeFi).

Piețe spot
Pe piețele spot, instrumentele financiare sunt tranzacționate pentru „livrare imediată”.
În acest context, „livrare” se referă pur și simplu la schimbul de numerar pentru instrument.

Piețele de instrumente derivate
Aceste instrumente pot avea o multitudine de forme diferite, metode de livrare, active de decontare și probabil mai multă complexitate decât ne putem imagina noi, muritorii de rând. Instrumentele derivate sunt active financiare care își bazează valoarea pe altceva. Acesta poate fi un activ subiacent sau un coș de active. Cele mai comune tipuri sunt acțiunile, obligațiunile, mărfurile, indicii de piață sau criptomonedele. Produsul derivat în sine este în esență un contract între mai multe părți.
Își obține prețul din activul subiacent care este folosit ca punct de referință. Indiferent de activul utilizat ca punct de referință, conceptul central este că produsul derivat își derivă valoarea din acesta.

 

2. STRATEGII DE TRANZACȚIONARE ȘI INVESTIȚII

Nu există un singur ghid pe care toată lumea să îl folosească pentru a transforma 10 Euro în 10.000 Euro.
Dacă toată lumea ar folosi aceeași strategie, nimeni nu ar avea prea mult de câștigat. Ba mai mult, cei 9.990 Euro trebuie să vina de undeva…

Swing trading
Cel mai puțin riscant mod de tranzacționare pen termen scurt-mediu.
Swing traderii lucrează cu orizonturi de timp mai mari – pozițiile sunt de obicei menținute de la câteva zile până la câteva luni.
În mod potrivit, scopul este de a profita de fluctuații mai mari ale prețului.

Trand trading
Tranzacționarea de trend (sau de poziție) este o strategie pe termen lung. Traderii cumpără active pentru a le păstra pe perioade extinse (în general măsurate în luni).

Scalping
Scalping-ul are loc pe cel mai scurt interval de timp.
Scalperii încearcă să gestioneze micile fluctuații de preț, adesea intrând și ieșind din poziții în câteva minute (sau chiar secunde).

Teoria Dow
Teoria Dow este un cadru financiar modelat pe ideile lui Charles Dow, fondatorul Wall Street Journal.
Deși Teoria Dow nu a fost niciodată formalizată de Dow însuși, ea poate fi văzută ca o agregare a principiilor pieței prezentate în scrierile sale.
Iată câteva dintre concluziile cheie:

• Totul este inclus în preț – piețele reflectă toate informațiile disponibile despre prețul activelor lor.
• Tendințe ale pieței – tendințe primare, secundare și terțiare.
• Fazele unei tendințe primare – acumularea, participarea publicului și excesul și distribuția.
• Corelația între indici – tendință într-un indice nu poate fi confirmată decât dacă este observabilă într-un alt indice.
• Importanța volumului – o tendință trebuie confirmată și de un volum mare de tranzacționare.
• Tendințele sunt valabile până la inversare – dacă o tendință este confirmată, aceasta continuă până când are loc o inversare clară.

Metoda Wyckoff
Este o strategie extinsă de tranzacționare și investiții, dezvoltată de Charles Wyckoff în anii 1930.
Wyckoff a propus trei legi fundamentale:

• Legea cererii și ofertei.
• Legea cauzei și efectului.
• Legea efortului vs. rezultat.

De asemenea, el a formulat teoria omului compozit, care are o suprapunere semnificativă cu analiza tendințelor primare.
Din punct de vedere practic, Metoda Wyckoff este o abordare în cinci pași a tranzacționării:

• Determinați tendința: Cum este acum și încotro se îndreaptă?
• Identificați activele puternice: Se mișcă acestea odată cu piața sau în direcția opusă?
• Găsiți active cu o cauză suficientă: Există suficiente motive pentru a intra în poziție? Merită riscurile recompensa potențială?
• Evaluați probabilitatea mișcării: Teste de cumpărare și vânzare indică o posibilă mișcare? Ce sugerează prețul și volumul? Este acest activ gata de mișcare?
• Momentul intrării: Cum arată activele în raport cu piața generală? Când este cel mai bun moment pentru a intra într-o poziție?

Metoda Wyckoff a fost introdusă acum un secol și a rămas relevantă și azi.

Atenție! Aceste metode sunt teorii, nu științe exacte – și s-ar putea să nu fie adevărate sau să nu fie aplicabile în orice moment.

 

3. NOȚIUNI PRACTICE

Elementele de bază ale piețelor financiare
Tipuri de instrumente și strategii folosite de investitori și de traderi pentru a câștiga bani.

Order Book – Registru de comenzi
Este o colecție de ordine deschise în prezent pentru un activ, organizate după preț.
O nouă comandă care nu este executată imediat, este adăugată în registrul de comenzi. Va rămâne acolo până când este executată de o altă comandă sau anulată.
Comenzile din registrul de comenzi sunt corelate de un sistem numit motor de potrivire. Acest sistem este ceea ce asigură executarea tranzacțiilor – l-ați putea considera creierul bursei. Acest sistem, împreună cu registrul de comenzi, este esențial pentru conceptul de schimb electronic.

Order book depth – Adâncimea registrului de ordine
Sau adâncimea pieței este o vizualizare a ordinelor deschise în prezent în registrul de ordine.
Plasează ordinele de cumpărare pe o parte și ordinele de vânzare pe cealaltă și le afișează cumulativ pe un grafic.
Adâncimea registrului de ordine se poate referi și la cantitatea de lichiditate pe care o poate absorbi registrul de ordine.
Cu cât piața este mai „adâncă”, cu atât există mai multă lichiditate în registrul de ordine. Cu alte cuvinte, o piață cu mai multă lichiditate poate absorbi ordine mai mari fără un efect considerabil asupra prețului. Cu toate acestea, dacă piața este ilichidă, ordinele mari pot avea un impact semnificativ asupra prețului.

Market Order – Ordin de piață
Este un ordin de cumpărare sau vânzare la cel mai bun preț de piață disponibil în prezent.
Este practic cea mai rapidă modalitate de a intra sau ieși de pe o piață.
Când setați un ordin de piață, executați acel ordin în acel moment, la cel mai bun preț pe care care se poate obține.
Ordinul va continua să execute ordine din registrul de ordine până când întregul ordin este executat.

Acesta este motivul pentru care traderii mari pot avea un impact semnificativ asupra prețului atunci când utilizează ordine de piață. Un ordin de piață mare poate sifona efectiv lichiditatea din registrul de ordine.

Limit Order – Ordin limită
Este un ordin de cumpărare sau vânzare a unui activ la un anumit preț sau mai bun.
Acest preț se numește preț limită. Ordinele limită de cumpărare se vor executa la prețul limită sau mai mic, în timp ce ordinele limită de vânzare se vor executa la prețul limită sau mai mare.

Utilizarea unui ordin limită vă permite să aveți mai mult control asupra intrării sau ieșirii pentru o anumită piață. De fapt, garantează că ordinul dvs. nu se va executa niciodată la un preț mai rău decât prețul dorit. Cu toate acestea, acest lucru vine și cu un dezavantaj.

Este posibil ca piața să nu atingă niciodată prețul dvs., ceea ce face ca ordinul dvs. să fie neexecutat. În multe cazuri, acest lucru poate însemna pierderea unei potențiale oportunități de tranzacționare.

Stop-loss Order
Un ordin stop-loss este un tip de ordin limită sau de piață care se activează doar atunci când se atinge un anumit preț. Acest preț se numește preț stop.

Scopul unui ordin stop-loss este în principal de a limita pierderile. Fiecare tranzacție trebuie să aibă un punct de invalidare, care este un nivel de preț pe care ar trebui să îl definiți în avans. Acesta este nivelul la care spuneți că ideea dvs. inițială a fost greșită, ceea ce înseamnă că ar trebui să ieșiți de pe piață pentru a preveni pierderi ulterioare.

Ordinul stop-loss poate fi atât un ordin limită, cât și un ordin de piață.

Ordinul stop-loss se activează doar atunci când se atinge un anumit preț (prețul stop).
Când se atinge prețul stop, acesta activează fie un ordin de piață, fie un ordin limită.
Practic, setezi prețul stop ca declanșator pentru ordinul tău de piață sau limită.

Ordinele limită se execută doar la prețul limită sau mai bun, dar niciodată mai rău. Dacă se folosește un ordin stop-limită ca ordin stop-loss și piața se prăbușește violent, acesta se poate îndepărta instantaneu de prețul limită, lăsând ordinul neexecutat.

Cu alte cuvinte, prețul stop ar declanșa ordinul tău stop-limită, dar ordinul limită ar rămâne neexecutat din cauza scăderii bruște a prețului. Acesta este motivul pentru care ordinele stop-market sunt considerate mai sigure decât ordinele stop-limită. Acestea asigură, chiar și în condiții extreme de piață, garanția de a ieși de pe piață odată ce punctul de invalidare este atins.

Bid-ask spread
Este diferența dintre cel mai mare ordin de cumpărare (bid) și cel mai mic ordin de vânzare (ask) pentru o anumită piață.
Este, în esență, diferența dintre cel mai mare preț la care un vânzător este dispus să vândă și cel mai mic preț la care un cumpărător este dispus să cumpere.
Spread bid-ask este o modalitate de a măsura lichiditatea unei piețe. Cu cât spread-ul bid-ask este mai mic, cu atât piața este mai lichidă.

Candlestick charts – Diagrame cu lumânări
Un grafic cu lumânări este o reprezentare grafică a prețului unui activ pentru un interval de timp dat. Este alcătuit din lumânări, fiecare reprezentând aceeași perioadă de timp.
O lumânare este alcătuită din patru puncte de date: Deschiderea, Maximul, Minimul și Închiderea (denumite și valori OHLC).

Deschiderea și Închiderea reprezintă primul și ultimul preț înregistrat pentru intervalul de timp dat, în timp ce Minimul și Maximul sunt, respectiv, cel mai mic și cel mai mare preț înregistrat.

Analiza tehnică se bazează în mare măsură pe presupunerea că mișcările anterioare ale prețurilor pot indica acțiuni viitoare ale prețurilor.
Așadar, utilitatea lumânărilor se materializează în modele grafice cere pot crea idei de tranzacționare bazate pe acestea, dacă piața are un trend ascendent sau descendent.

De asemenea, pot fi folosite pentru a identifica zone de interes pe un grafic, cum ar fi nivelurile de suport sau rezistență sau punctele potențiale de inversare.
Modelele de lumânări sunt, de asemenea, o modalitate excelentă de a gestiona riscul, deoarece pot prezenta configurații de tranzacționare definite și exacte.

Printre cele mai comune modele de lumânări se numără steagurile, triunghiurile, pene, ciocanele, stelele și formațiunile Doji.

Trend lines
Liniile de trend sunt un instrumente utilizate pe scară largă atât de traderi, cât și de analiștii tehnici.

Acestea sunt linii care conectează anumite puncte de date pe un grafic. De obicei, aceste date reprezintă prețul, dar nu în toate cazurile.
Unii traderi pot, de asemenea, să traseze linii de trend pe indicatori tehnici și oscilatoare.

Ideea principală din spatele trasării liniilor de trend este de a vizualiza anumite aspecte ale acțiunii prețului. În acest fel, traderii pot identifica tendința generală și structura pieței.

Suport și rezistență
Suportul și rezistența sunt unele dintre cele mai elementare concepte legate de tranzacționare și analiză tehnică.

Suportul înseamnă un nivel în care prețul găsește un „minim”.
Cu alte cuvinte, un nivel de suport este o zonă cu cerere semnificativă, unde cumpărătorii intervin și împing prețul în sus.

Rezistența înseamnă un nivel în care prețul găsește un „plafon”.
Un nivel de rezistență este o zonă cu ofertă semnificativă, unde vânzătorii intervin și împing prețul în jos.

 

4. INDICATORI DE ANALIZĂ TEHNICĂ

Traderii folosesc metrici sofisticate pentru a simți pulsul piețelor.
Indicatorii tehnici calculează metrici legate de un instrument financiar.
Acest calcul se poate baza pe preț, volum, interes deschis, metrici sociale, metricile on-chain (date citite din blockchain-urile publice: rata de hash a rețelei, distribuția fondurilor, numărul de adrese active etc. pe baza cărora se pot crea indicatori sofisticați care măsoară sănătatea rețelei) sau alți indicatori.

Analiștii tehnici își bazează metodele pe presupunerea că modelele istorice de prețuri pot dicta mișcările viitoare ale prețurilor. Ca atare, traderii care utilizează analiza tehnică pot utiliza o serie de indicatori tehnici pentru a identifica potențiale puncte de intrare și ieșire pe un grafic.

Indicatorii tehnici pot fi clasificați în numeroase moduri. De exemplu, ar putea indica tendințe viitoare (indicatori principali), ar putea confirma un model care este deja în curs de desfășurare (indicatori întârziați) sau ar putea clarifica evenimente în timp real (indicatori coincidenți).

O altă clasificare se poate concentra pe modul în care acești indicatori prezintă informațiile. În acest sens, există indicatori suprapuși care suprapun datele peste preț și există oscilatoare care oscilează între o valoare minimă și una maximă.

Există, de asemenea, tipuri de indicatori care își propun să măsoare un aspect specific al pieței, cum ar fi indicatorii de impuls. După cum sugerează și numele, aceștia își propun să măsoare și să afișeze impulsul pieței.

Așadar, care este cel mai bun indicator de analiză tehnică existent?
Nu există un răspuns simplu la această întrebare. Traderii pot utiliza multe tipuri diferite de indicatori tehnici, iar alegerea lor se bazează în mare măsură pe strategia lor individuală de tranzacționare.

Leading and lagging indicators – Indicatori principali și indicatori întârziați
Indicatorii principali indică evenimente viitoare.
Indicatorii principali sunt de obicei utili pentru analiza pe termen scurt și mediu. În economie, indicatorii principali pot fi deosebit de utili pentru a prezice perioadele de recesiune.
Indicatorii întârziați sunt utilizați pentru a confirma evenimente și tendințe care s-au întâmplat deja sau sunt în curs de desfășurare. Acest lucru poate părea redundant, dar poate
fi foarte util. Aceștia pot aduce anumite aspecte ale pieței care altfel ar rămâne ascunse. Ca atare, indicatorii întârziați sunt de obicei utilizați pentru analiza graficelor pe termen lung.

Momnetum indicators – Indicatori de impuls
Măsoară și arată impulsul pieței (vitezei schimbărilor de preț).
Scopul unui trader de impuls este de a intra în tranzacții atunci când impulsul este mare și de a ieși atunci când impulsul pieței începe să se diminueze.
De obicei, dacă volatilitatea este scăzută, prețul tinde să se strecoare într-un interval mic. Pe măsură ce tensiunea se acumulează prețul face adesea o mișcare impulsivă mare, pe măsură ce în cele din urmă iese din interval. Acesta este momentul în care traderii de impuls prosperă.

Trading volume – Volumul tranzacțiilor
Poate fi considerat indicatorul prin excelență. Acesta arată numărul de unități individuale tranzacționate pentru un activ într-un anumit timp.
Dacă volatilitatea ridicată este însoțită de un volum mare de tranzacționare, aceasta poate fi considerată o validare a mișcării.
Însă, dacă volatilitatea nu este însoțită de un volum mare, trendul subiacent poate fi considerat slab.
Nivelurile de preț cu un volum istoric ridicat pot oferi, de asemenea, un bun potențial punct de intrare sau ieșire din tranzacționare.
Deoarece istoria tinde să se repete, aceste niveluri pot fi cele în care este mai probabil să se producă o activitate de tranzacționare sporită.
În mod ideal, nivelurile de suport și rezistență ar trebui să fie, de asemenea, însoțite de o creștere a volumului, confirmând puterea nivelului.

Relative Strength Index (RSI) – Indicele forței relative
RSI este un indicator care ilustrează dacă un activ este supracumpărat sau supravândut. Este un oscilator de impuls care arată rata la care se modifică prețul. Acest oscilator variază între 0 și 100, iar datele sunt de obicei afișate pe un grafic liniar.
Dacă impulsul crește în timp ce prețul crește, trendul ascendent poate fi considerat puternic. În schimb, dacă impulsul scade într-un trend ascendent, trendul ascendent poate fi considerat slab. În acest caz, este posibil să apară o inversare.

Moving Average (MA) – Media mobilă
Mediile mobile netezesc acțiunea prețului și facilitează identificarea tendințelor pieței. Deoarece se bazează pe date anterioare despre prețuri, le lipsesc calitățile predictive. Cu
alte cuvinte, sunt indicatori întârziați.
Mediile mobile sunt de diferite tipuri – cele mai comune două sunt media mobilă simplă (SMA sau MA) și media mobilă exponențială (EMA).

Media mobilă simplă se calculează prin preluarea datelor de preț din n perioade anterioare și calculul unui preț mediu.
Media mobilă exponențială folosește o formulă diferită care pune un accent mai mare pe datele de preț mai recente. Drept urmare, EMA reacționează mai rapid la evenimentele recente din acțiunea prețului, în timp ce SMA poate avea nevoie de mai mult timp pentru a recupera decalajul.

Moving Average Convergence Divergence (MACD) – Convergență-Divergență Medii Mobile
MACD este un oscilator care folosește două medii mobile pentru a arăta impulsul unei piețe. Deoarece urmărește acțiunea prețului care a avut loc deja, este un indicator întârziat.
MACD este alcătuit din două linii: linia MACD și linia de semnal.
Traderii pot utiliza MACD-ul observând relația dintre linia MACD și linia de semnal. De exemplu, o încrucișare între cele două linii este de obicei un eveniment notabil.
Dacă linia MACD trece deasupra liniei de semnal, acest lucru poate fi interpretat ca un semnal ascendent.
Dacă linia MACD trece sub semnal, acest lucru poate fi interpretat ca un semnal descendent.

Fibonacci Retracement – Retragerea Fibonacci
Este un indicator popular bazat pe un șir de numere numit secvența Fibonacci. Folosește rapoarte derivate din numerele Fibonacci ca procente. Aceste procente sunt apoi reprezentate grafic, iar traderii le pot folosi pentru a identifica nivelurile potențiale de suport și rezistență.
Rapoarte Fibonacci sunt:

• ➔ 0%
• ➔ 23,6%
• ➔ 38,2%
• ➔ 61,8%
• ➔ 78,6%
• ➔ 100%

Pot fi utilizate și rapoarte Fibonacci în afara intervalului 0-100%. Unele dintre cele mai comune sunt 161,8%, 261,8% și 423,6%.

De obicei, traderii vor alege două puncte de preț semnificative pe un grafic și vor fixa valorile 0 și 100 ale instrumentului Fibonacci Retracement în acele puncte.
Intervalul conturat între aceste puncte poate evidenția potențiale puncte de intrare și ieșire și poate ajuta la determinarea plasării stop-loss-urilor.

RSI Stochastic (StochRSI)
Similar RSI-ului, scopul său principal este de a determina dacă un activ este supracumpărat sau supravândut.
Spre deosebire de RSI, totuși, StochRSI nu este generat din datele de preț, ci din valorile RSI. Pe majoritatea instrumentelor de graficare, valorile StochRSI vor varia între 0 și 1
(sau 0 și 100).
StochRSI tinde să fie cel mai util atunci când se află aproape de extremele superioare sau inferioare ale intervalului său.
Interpretarea tradițională a StochRSI este oarecum similară cu cea a RSI. Când este peste 0,8, activul poate fi considerat supracumpărat. Când este sub 0,2, activul poate fi considerat supravândut.

Bollinger Bands (BB) – Benzile Bollinger (BB)
Măsoară volatilitatea pieței și sunt adesea folosite pentru a identifica condițiile de supracumpărare și supravânzare.
Acest indicator este alcătuit din trei linii sau „benzi” – SMA (banda din mijloc), o bandă superioară și una inferioară. Aceste benzi sunt apoi suprapuse pe un grafic de
60°, împreună cu acțiunea prețului. Ideea este că, pe măsură ce volatilitatea crește sau scade, distanța dintre aceste benzi se modifică (se extind sau se contractă).
Deci, ce puteți citi din Benzile Bollinger? Cu cât prețul este mai aproape de banda superioară, cu atât activul poate fi mai aproape de condițiile de supracumpărare.
În mod similar, cu cât este mai aproape de banda inferioară, cu atât poate fi mai aproape de condițiile de supravânzare.

Prețul va fi, în general, conținut în intervalul benzilor, dar le poate depăși uneori.
De fapt, ne spune doar că piața se îndepărtează de media mobilă mobilă (SMA) din banda medie, ajungând la condiții extreme.

Traderii pot folosi, Benzile Bollinger pentru a încerca să prezică o compresie a pieței, cunoscută și sub numele de Compresia Benzilor Bollinger. Aceasta se referă la o perioadă de volatilitate scăzută când benzile se apropie foarte mult una de cealaltă și „comprimă” prețul într-un interval mic.

Volume-Weighted Average Price (VWAP) – Prețul mediu ponderat în funcție de volum
Prețul mediu ponderat în funcție de volum, sau VWAP, combină puterea volumului cu acțiunea prețului. Este prețul mediu al unui activ pentru o anumită perioadă ponderat în funcție de volum.
Astfel, VWAP ia în considerare și nivelurile de preț care au avut cel mai mare volum de tranzacționare.
VWAP este de obicei utilizat ca punct de referință pentru perspectivele actuale ale pieței. În acest sens, atunci când piața este peste linia VWAP, poate fi considerată optimistă. În același timp, dacă piața este sub linia VWAP, poate fi considerată pesimistă.

Parabolic SAR
Este utilizat pentru a determina direcția trendului și potențialele inversări. SAR (Stop and Reverse) Stop și Revers. Aceasta se referă la punctul în care o poziție long ar trebui închisă și o poziție short deschisă, sau invers.

SAR-ul parabolic apare ca o serie de puncte pe un grafic, fie deasupra, fie sub preț. În general, dacă punctele sunt sub preț, înseamnă că prețul este într-un trend ascendent. În schimb, dacă punctele sunt peste preț, înseamnă că prețul este într-un trend descendent. O inversare are loc atunci când punctele se întorc pe „cealaltă parte” a prețului.

Ichimoku Cloud
Combină mulți indicatori într-un singur grafic.
Mulți traderi îl folosesc deoarece poate produce semnale de tranzacționare foarte distincte și bine definite.
Ichimoku Cloud nu este o colecție de indicatori care oferă informații despre impulsul pieței, nivelurile de suport și rezistență și direcția tendinței.
Indicatorul realizează acest lucru prin calcularea a cinci medii și reprezentarea lor grafică. De asemenea, produce un „nor” din aceste medii, care poate prognoza potențiale zone de suport și rezistență. Norul este o parte cheie a indicatorului. În general, dacă prețul este peste nor, piața poate fi considerată a fi într-un trend ascendent. În schimb, dacă prețul este sub nor, poate fi considerată a fi într-un trend descendent.

 

5. CONCLUZII

Am încercat să concentez cât mai multe noțiuni de bază, în cât mai puține cuvinte. Astfel:
Tutul ține de aspecte ale psihologiei umane. Aceeași traderi și investitori pot aborda suportul și rezistența foarte diferit în strategia lor de tranzacționare.

Sursa: Binance Academy